Din India, la urne?

india democracy

Sunt in India pentru cateva luni, a treia oara pe subcontinent, dar prima data cand nu sunt aici ca turist. Drept urmare am de facut chestii administrative, cum ar fi sa-mi gasesc cazare, cumpar cartela de telefon si abonament de internet, si alte cele trebuincioase oricarui cetatean. Nici nu am timp sa ma dezmeticesc pana cand imi devine clar ca nu pot sa misc un deget aici fara o serie impresionanta de fotografii tip pasaport, si o alta serie impresionanta de copii dupa pasaport.

Primul contact e la cumpararea unei cartele SIM prepaid, deci fara abonament; cu alte cuvinte, o cartela pe care in Romania poti sa o cumperi de la orice colt de strada, si nu te intreaba nimeni de sanatate. Chiar inainte de a mi se prezenta conditiile, mi se cer doua copii dupa pasaport si doua poze. Apoi mi se spune ca activarea va dura cel putin o jumatate de zi, pentru ca trebuie facuta “police verification”. Dupa ce fata de la ghiseu imi vorbeste cateva minute intr-un fel de engleza turata la 2000 de cpm, explicandu-mi ceva ce in mod evident ei i se pare ca are sens, face o pauza de cateva secunde asteptand raspunsul meu. Ma uit la colegul meu si dau drumul unor cuvinte pe care le voi spune ridicol de des de-atunci incolo: “I have no idea what she just said”. (“N-am nici cea mai vaga idee ce-a zis”).

Pentru contractul de cazare, poze tip pasaport si copii dupa pasaport. La ora de yoga, poza tip pasaport. La piata primesti legatura de spanac doar dupa ce ai aratat actul de identitate in original. Ok, poate asta cu spanacul nu-i chiar asa, dar deja nu m-ar mira sa fie.

Cand am intrebat prin jur ce-i cu nebunia asta, mi s-a spus ca-i terorismul (care terorism, de altfel, e o realitate cat se poate de prezenta in viata de zi cu zi a indienilor, in unele zone ale tarii mai mult ca in altele). Intrarea in orice mall se face prin usi securizate langa care te asteapta un controlor de bagaje (si modul in care te cauta in geanta mie imi da un sentiment de violare a intimitatii teribil), precum si un controlor corporal, care te scaneaza cu o paleta de baseball asemenea celor intalnite in aeroport. Asta se intampla la intrarea in mall, in orice mall. La intrare in biserici nu sunt scanere de genul, cu toate ca multe bombe pe acolo explodeaza.

Asa ca ma gandeam zilele astea cat de binecuvantate sunt tarile absolut nesemnificative pe scena globala, actorii cel putin aparent neinsemnati ai lumii, cum ar fi Romania. Cat de linistit e poporul care poate merge la biserica in fiecare duminica sau in orice zi fara sa se teama ca nu mai iese de acolo pe propriile picioare. Cat de linistita e tanti Floarea, pe care daca o intrebi despre terorism sau jihad sau Al Qaeda iti intoarce in cel mai nevinovat mod un “Ce zasesi, maica? Ti-i foame?”

Cat de linistit e omul care sta la poarta cat e ziulica de lunga, singurul lucru despre care simte nevoia sa vorbeasca fiind politicienii corupti, care te fura pana nu mai stiu de ei si nici tu de tine, dar macar nu te omoara. Dupa aceea m-am gandit ca nu-i chiar asa. Ca de fapt si cetatenii acestor tari neinsemnate pe scena globala mor de pe urma intereselor altora, dar e o moarte inceata si chinuitoare, o moarte prin infometare, o moarte prin otravirea pamantului si a apei, o moarte poate chiar de inima rea.

Guvernele omoara oameni in fiecare moment, si atunci cand omoara cetatenii altor tari e considerat nu numai ok, dar chiar indreptatit, fie sub legea antiterorismului ori legea religiei ori legea libertatii ori orice alta lege. Cand isi omoara proprii cetateni e o crima ce trece neobservata, dar e cea mai monstruoasa dintre toate. Adevarata tragedie e ca cetatenii nici macar nu isi dau seama ce se intampla – sunt prea ocupati cu mersul la mall si savuratul de spectacol ridicol la televizor. Si-apoi arunca din varful buzelor, “eh, pentru ce sa votez, si-asa nimic nu se schimba”. GRESIT! Totul se schimba atunci cand mergi la vot. TOTUL se schimba, pentru ca incetezi sa fii o marioneta pasiva. Pentru ca ai transmis mesajul ca EXISTI! Si cand suficient de multi oameni transmit acest mesaj, el nu poate ramane nereceptionat.

La fel cum un fluture care da din aripi in Brazilia poate influenta un tsunami ce are loc in Indonezia cateva saptamani mai tarziu, nimic in aceasta lume nu se intampla indepenent de orice altceva. Felul in care ucrainienii, turcii, sirienii, chinezii sau romanii actioneaza sau reactioneaza, cati si cum ies in strada, cat si cum merg sau nu sa puna o stampila pe o hartie ca sa arate ca nu traiesc morti, fiecare actiune a lor afecteaza ce anume se va intampla in viitor nu doar in partea lor de lume, ci chiar de celalalta parte a planetei.

Printre preferatele mele e un citat atribuit lui Napoleon, care spune: “Lumea suferă teribil nu din cauza violenței oamenilor răi, ci din cauza tăcerii oamenilor buni”. Un lucru e cert: francezul a spus adevarul, si e azi la fel de relevant ca in orice moment in istorie. Tacerea si neimplicare majoritatii oamenilor buni duce la guverne si sisteme corupte, incompetente, criminale. Daca un om bun priveste pasiv la comiterea unei crime, spunand ca implicarea lui nu face oricum nici o diferenta… ce fel de om e el de fapt? Un om care consimte la crima. Mai mult, un sinucigas. Pentru ca acel criminal, vazand pasivitatea omului, stie ca il va putea omora si pe el, pe omul bun, pentru ca el, omul bun, nu va face nimic. Nu va protesta. Nu va ridica mana sau vocea sa se apere. Pentru ca din pacate viata a plecat demult din el, spiritul lui e mort, iar mintea are convingerea ca el e neputincios. O natiune constituita din oameni morti e cel mai usor de ingenunchiat.

Algerile din aprilie-mai din India anul acesta au fost cea mai mare supriza din istorie, cu o schimbare radicala la guvernare pe care multi indieni o considera cel mai bun lucru care s-a intamplat in politica lor de la independenta pana azi. Participarea la vot a fost de 66%. Se prea poate ca indienii sunt in proces de reinviere… Iar eu sper ca la fel sunt si romanii. Pentru ca pasivitatea inseamna moarte.

“Destepta-te romane…”

Presupun ca noiembrie ne va arata daca Romania e populata de oameni vii sau morti.
Doamne-ajuta!

One Response to Din India, la urne?

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.